Următoarea etapă a revenirii Chinei la centralitate

Notă a editorului: China a înregistrat realizări remarcabile în construirea unei țări socialiste moderne sub conducerea Partidului Comunist din China, ceea ce poate ajuta alte țări să își traseze propria cale spre modernizare. Iar faptul că contribuția la construirea unei comunități globale cu un viitor comun este una dintre cerințele esențiale ale modernizării Chinei demonstrează că aceasta își îndeplinește responsabilitatea globală de a ajuta alte țări să își stimuleze dezvoltarea. Trei experți își împărtășesc opiniile pe această temă cu China Daily.

China nu este în „ascensiune”, ci mai degrabă revine la – și poate chiar este pe cale să o depășească – fosta sa centralitate pe scena mondială. China a avut trei iterații globale în istorie: o „Epocă de Aur” care acoperă dinastia Song (960-1279); o perioadă de dominație în timpul dinastiilor Yuan (1271-1368) și Ming (1368-1644); și revenirea la centralitate de la Deng Xiaoping în anii 1970 la Xi Jinping în prezent.

Au existat și alte perioade mărețe în care istoria lumii și cea a Chinei s-au intersectat. Cu toate acestea, la cel de-al XX-lea Congres Național al Partidului Comunist din China, recent încheiat, țara a adoptat un model structural care viza un proces decizional mai rapid și mai eficient, din care putem deduce intenția țării de a-și finaliza revenirea la centralitate într-o nouă ordine mondială bazată pe eficiență și prosperitate pe plan intern.

Cel de-al XX-lea Congres al Partidului l-a confirmat pe Xi Jinping ca nucleu al PCC și a format un nou Comitet Central al PCC format din 205 membri și un nou Comitet Permanent al Biroului Politic al Comitetului Central al PCC.

Există câteva puncte importante de interes aici pentru orice cercetător disciplinat în politică externă.

În primul rând, mai ales în Occident, atribuirea puterii executive liderului chinez a fost descrisă ca fiind „supracentralizată”. Însă în Occident - în special în Statele Unite - ideea de „Președinție Executivă” și utilizarea „declarațiilor de semnătură” reprezintă o centralizare radicală care permite președinților să anuleze legislația, ceea ce a câștigat importanță de la președințiile lui Ronald Reagan la cele ale lui Joe Biden.

În al doilea rând, este important să evidențiem două caracteristici ale declarațiilor secretarului general al Comitetului Central al PCC, Xi Jinping, la cel de-al XX-lea Congres al Partidului: democrația cu caracteristici chinezești și mecanismele de piață cu caracteristici chinezești.

În contextul chinez, democrația constă în operațiuni zilnice ale partidului și alegeri/selecții la nivel național larg sau echivalentul „guvernului local” în țări precum Germania și Franța. Atunci când este echilibrat cu „puterea directă” la nivelurile Comitetului permanent al Biroului Politic, procesul decizional din China este un mijloc de agregare a datelor și informațiilor „în timp real” pentru a asigura un proces decizional relevant și eficient.

Acest model local reprezintă un contrabalans important față de autoritatea națională, deoarece luarea deciziilor directe concurează cu eficiența și relevanța. Prin urmare, aceasta ar fi o caracteristică cheie de observat în următorii ani, ca parte a paradigmei de guvernare chineze.

În al treilea rând, „mecanismele de piață” în socialismul cu caracteristici chinezești înseamnă maximizarea alegerilor locale, asigurând în același timp „prosperitatea comună”. Scopul aici este de a utiliza piața pentru a identifica și clasifica prioritățile, apoi — exercitând un proces decizional direct — pentru a executa deciziile, implementarea și revizuirea pentru o eficiență maximă. Problema nu este dacă cineva este de acord sau nu cu acest model. Luarea deciziilor pentru a realiza prosperitatea comună pentru peste 1,4 miliarde de oameni nu are precedent în lume.

Poate cel mai important semnal și concept exprimat de Xi în discursul său de la cel de-al XX-lea Congres al Partidului este cererea de „unitate”, „inovație” și „securitate” în cadrul protocolului activ de „modernizare”.

Ascunse în acești termeni și concepte se află cele mai ambițioase și complexe sisteme de dezvoltare din istorie: China a scos mai mulți oameni din sărăcie decât orice altă țară din istoria omenirii, ponderea sa în PIB-ul global crescând de patru ori; China produce mai mulți ingineri în fiecare an decât orice altă țară; și, de când AlphaGo de la Google a învins-o pe Fan Hui la vechiul joc de go în 2015, China a fost lider mondial în educația, inovația și implementarea inteligenței artificiale.

China are, de asemenea, al doilea cel mai mare număr de brevete în vigoare, este lider mondial în domeniul producției și al comerțului, precum și în exporturile de tehnologie.

Cu toate acestea, conducerea chineză se confruntă și cu provocări fără precedent, de un fel nemaivăzut până acum. Pe plan intern, China trebuie să își finalizeze tranziția către energie curată fără a regresa la utilizarea cărbunelui și a altor combustibili fosili și să limiteze eficient pandemia de COVID-19, menținând în același timp creșterea economică.

De asemenea, țara trebuie să restabilească încrederea în piața imobiliară. Prosperitatea induce cicluri de cerere și credit inflaționiste, care duc la creșterea datoriilor și a speculațiilor. Prin urmare, China va avea nevoie de un nou model pentru a face față ciclului de „expansiune și declin” pentru a-și stabiliza sectorul imobiliar.

Mai mult, din punct de vedere geopolitic, chestiunea Taiwanului camuflează o problemă mai amplă. China și Statele Unite se află în mijlocul unei „schimbări de aliniere” în ordinea mondială, care apare fără dialogul diplomatic obișnuit din ultimii 60 de ani. Există o „cartografiere hegemonică” suprapusă - în care SUA înconjoară interesele chineze din punct de vedere militar, în timp ce China domină economic și financiar în zone cândva aliate implicit cu Occidentul.

În ceea ce privește ultimul punct, însă, lumea nu se va întoarce la bipolarism. Tehnologiile întreprinderilor înseamnă că atât națiunile mai mici, cât și actorii nestatali vor ocupa un loc important în noua ordine mondială.

Xi a făcut apelul corect pentru o lume dedicată dreptului internațional, integrității suverane și prosperității globale comune, astfel încât să cultivăm o lume pașnică. Pentru a realiza acest lucru, China trebuie să fie lider în dialog și în sistemul de „ajutor pentru întreprinderi” care vizează dezvoltarea pragmatică, sustenabilitatea mediului și îmbunătățirea continuă a calității vieții în cadrul bunurilor comune globale.

De Gilbert Morris | China Daily | Actualizat: 31 octombrie 2022, ora 07:29


Data publicării: 31 oct. 2022
Chat online pe WhatsApp!